joi, 29 decembrie 2011

Prajitura cu cafea

Aceasta prajitura mi-a adus aminte de prajiturile cu banane si morcovi, pentru ca seamana foarte mult in forma lor finala si in ceea ce priveste usurinta cu care se prepara. Asadar, pentru a nu lungi vorba, prepararea presupune:

Ingrediente pentru aprox 15 bucati:
  • 225g unt
  • 225g faina
  • 2 lingurite praf de copt
  • 1 lingurita cacao
  • 225 zahar (sau zahar brun)
  • 4 oua
  • 3 linguri cafea instant
Ingrediente pentru glazura:
  • 115g ciocolata alba de menaj
  • 55g unt
  • 3 linguri lapte
  • 175g zahar pudra
Amestecati intr-un bol ingredientele uscate: faina, praf de copt, cacao, cafea, zahar.



Bateti ouale intr-un castronel. Topiti untul, lasati-l sa se racoreasca un pic si amestecati-l cu acestea. Acest amestec incorporati-l in amestecul de faina, pana cand obtineti un aluat moale.
Ungeti o tava cu unt si tapetati-o cu hartie de copt (marime de aprox. 28x18 cm). Turnati aluatul in tava si puneti-o in cuptorul incins la 180 grade (foc mediu). Verificati daca este gata cu o scobitoare si lasati-o sa se raceasca inainte de a pune glazura.


Glazura este si ea foarte usor de preparat, insa ar fi bine sa aveti o oala cu fund dublu. Daca nu, folositi o oala cu apa care fierbe la foc mic, peste care puneti un vas metalic, in care veti prepara sosul; merge a folositi si o oala normala, pusa direct pe foc, insa exista un risc destul de mare sa se lipeasca.
Deci, topiti untul si adaugati ciocolata si zaharul pudra.


Veti obtine un amestec cremos, pe care il veti intinde pe prajitura cand aceasta s-a racit complet (sau aproape complet).






Pudrati prajitura cu cacao si portionati-o dupa placul inimii, poate in functie de numarul de persoane care o vor manca.


Pofta buna si spor! :)

miercuri, 28 decembrie 2011

Tarta cu praz si ceapa

Dupa o pauza neintentionat de mare m-am reapucat de tarte. Stiu ca nu are nici o legatura cu spiritul Craciunului, insa cine spune ca ar trebui sa aiba? Tartele sunt bune oricand, fie ca este sau nu zi de sarbatoare :) Si cum dupa multe sarmale, carnati si alte bucate traditionale alese avem nevoie de ceva destul de consistent dar nu foarte, aceasta tarta este ceva ideal.

Ingrediente pentru 8 portii:
Aluat:
  • 175g faina 
  • 75g unt
  • 1 ou
  • 2-3 linguri apa calduta
  • 1/2 lingurita sare
Umplutura:
  • 25g unt
  • 1 ceapa
  • 1/2 lingurita cimbru
  • 450g praz
  • 50g branza Emmenthal
  • 3 oua
  • 300ml smantana
  • nucsoara, piper negru macinat, sare
Asa cum v-am invatat deja atunci cand vine vorba de tarte, totul incepe cu prepararea aluatului. Se pune faina intr-un bol si se amesteca bine cu untul, pana cand se obtine o compozitie similara cu firimiturile de paine. Separat se bate oul, se adauga apa si sarea si se incorporeaza in amestecul de faina. Se va obtine un aluat nelipicios, pe care il lasati la rece, in frigider, timp de 30 de minute. 



Dupa ce a stat la rece, se intinde in forma de tarta (minim 25cm diametru), cat mai omogen. Aluatul trebuie copt putin inainte de a adauga compozitia; asa ca, intepati-l de mai multe ori cu o furculita, taiati o bucata de hartie de copt si puneti-o deasupra impreuna cu niste fasole,  pentru a va asigura ca nu se umfla foarte mult in cuptor. Puneti forma in cuptorul preincalzit la 190 grade (foc mediu) si lasati-o timp de maxim 10 minute, pana cand marginile incep sa devina aurii. 


Intre timp insa, incepeti prepararea compozitiei. Taiati marunt ceapa si prazul. Intr-o tigaie mare topiti untul si adaugati ceapa si cimbrul; cand s-a inmuiat, adaugati si prazul (nu lasati ceapa sa se rumeneasca).

 

Dupa 10-15 minute, cand prazul s-a inmuiat si el, opriti focul si pregatiti sosul: amestecati intr-un bol ouale, smantana, nucsoara, sarea si piperul.


Cand aluatul a inceput sa se rumeneasca, se scoate si el din cuptor si puteti incepe asamblarea tartei. Puneti amestecul de praz in forma de tarta si presarati deasupra branza Emmenthal.



Turnati sosul deasupra si puneti tarta in cuptor pentru inca 20 de minute, pana cand devine aurie.


Rezultatul il puteti vedea mai jos. Cat despre gust, cred ca poza spune totul :)

 






O puteti servi calda, cu sau fara salata verde. Pofta buna!

duminică, 4 decembrie 2011

Supa crema de praz si cartofi

Din gama supelor crema pe care le poti lua la serviciu pentru masa de pranz, am preparat de curand o alta combinatie delicioasa: supa crema de praz si cartofi, gata in maxim 30 de minute :)

Ingrediente:
  • 350g cartofi albi
  • 450g praz (partea alba)
  • 1,5l bulion de pui
  •  200ml smantana pentru gatit
  • sare si piper

... asadar, pe cat de putine ingrediente sunt, pe atat de simplu este sa o gatiti. Insa, trebuie sa tineti cont de un detaliu aparent nesemnificativ mentionat mai sus, respectiv prazul; trebuie sa folositi numai partea albicioasa, deoarece frunzele pot fi atoase si pot strica versiunea finala a supei.
Incepeti prin a curata legumele si a le taia in bucati. Intr-o oala mare puneti la bulionul de pui si legumele si fierbeti-le pana devin moi.


Apoi, opriti focul, lasati-le sa se racoreasca timp de 10 minute si pasati totul cu blenderul. Veti obtine o supa cremoasa, peste care adaugati smantana, sare si piper dupa gust. 




Si, asa cum mentionam mai sus, aceasta supa este si foarte buna de luat la pachet ;)

Pofta buna!

sâmbătă, 3 decembrie 2011

Tarta de orez

Mi-aduc aminte de vremurile cand eram mica, iar bunica pegatea orez cu lapte la micul dejun. Am incercat si eu sa prepar, mi-a iesit, am preparat din nou si tot asa. Dar, nu de mult am aflat ca orezul cu lapte poate fi prepart si sub forma de tarta, intr-o varianta italieneasca autentica, a carui autor nu este foarte greu de demascat :D si, ca sa nu lungesc vorba, tot ce trebuie sa stiti este ca aceasta tarta poate fi consumata calda sau rece, cu sau fara dulceata.

Ingrediente pentru aluat:
  • 125g unt
  • 100g zahar pudra
  • 250g faina
  • coaja de la 1/2 lamaie
  • 2 oua
  • 2 linguri de lapte rece
  • putina sare
Ingrediente pentru compozitie:
  • 50g unt
  • 3 linguri de zahar
  • esenta de vanilie
  • 325g orez 
  • coaja de la 1 portocala
  • 1 pahar de vin alb
  • 1 litru de lapte
  • 3 oua
  • 2 linguri zahar pudra
Pentru inceput preparati aluatul, deoarece va trebuie sa stea ulterior in frigider. Astfel, amestecati intr-un bol untul, zaharul pudra si sarea pana la omogenizare.

 

Apoi, incorporati faina, coaja de lamaie, ouale si laptele, pana obtineti un aluat care nu se lipeste de maini. Puneti-l la frigider minim 30 de minute.


Dupa ce s-a racit si inainte de a incepe prepararea compozitiei, coaceti un pic aluatul. Distribuiti-l in mod egal intr-o forma mare de tarta (28cm diametru), intepati-l cu o furculita si puneti-l in cuptorul incins la 180 grade. Scoateti-l din cuptor atunci cand si-a schimbat un pic culoarea si este rumen pe margini.

Pentru prepararea compozitiei, procedati in felul urmator: topiti untul intr-o tigaie mare, apoi adaugati zaharul, orezul, o lingurita de esenta de vanilie si coaja de portocale. Amestecati continuu, altfel orezul se poate lipi. Cand a absorbit mare parte din lichid, adaugati vinul; fierbeti la foc mare (amestecand in continuu), pana cand se evapora alcoolul iar orezul absoarbe din nou o mare parte din lichid.

 

Incepeti sa adaugati si laptele, putin cate putin. Orezul nu trebuie sa fie foarte moale, iar compozitia nu trebuie sa fie foarte tare, deoarece se va coace in continuare in cuptor. Cand este gata, se lasa putin la racit si se adauga ouale batute.
  

Compozitia se pune in forma, peste aluat, se presara deasupra zaharul pudra si se pune la copt in cuptorul preincalzit, la foc mediu-mare (200 grade). Este gata atunci cand incepe sa se rumeneasca, dupa 20-30 de minute.



Se serveste calduta sau rece la micul dejun, sau nu numai :)

Spor!

luni, 28 noiembrie 2011

Un alt fel de placinta cu mere

Se poate considera ca merele sunt fructe de sezon, pentru ca le gasesti toamna in magazin, cum de altfel in tot timpul anului. Adica, ar fi fructe de sezon tot timpul, nu? Deci, din acest motiv, e foarte bine sa cunosti multe tipuri de retete cu mere :) (nu pentru ca mi-ar placea mie foarte mult prajiturile preparate cu acest tip de fructe). Tarta cu mere de mai jos a fost preparata intr-un vas foarte adanc, atipic pentru o prajitura de acest tip....

Ingrediente:
  • 115g zahar
  • 3 linguri de faina
  • 1/2 lingurita de scortisoara
  • coaja rasa de la o portocala
  • 900g mere
  • 1 ou
  • 2 linguri zahar brun
Pentru aluat:
  • 350 faina
  • 175g unt
  • 5 linguri apa calduta
  • putina sare
Inainte de toate trebuie sa preparati aluatul. Intr-un castron amestecati faina cu putina sare si untul, pana cand obtineti un amestec asemanator cu firimiturile de paine. Apoi, adaugati apa si amestecati bine, pana cand obtineti un aluat moale, care insa nu se lipeste de maine. Puneti-l la rece pana cand preparati merele.
Intr-un alt castron amestecati zaharul, faina, scortisoara si coaja de portocala. 


Curatati merele, taiati-le in cubulete si dati-le pe rand prin amestecul cu faina si zahar pana sunt acoperite bine. Apoi, dati drumul la cuptor (180 grade - foc mediu-mare) si pregatiti vasul in  care se va prepara aceasta placinta. Intindeti trei sferturi din aluat si imbracati cu el fundul vasului in care veti prepara placinta (acest vas nu trebuie sa fie neaaparat din sticla transparenta). Apoi, puneti inauntru merele, iar la final restul de faina si zahar (e posibil sa va ramane 1-2 liunguri).

 

Intindeti restul de aluat si acoperiti vasul, avand grija sa lipiti aluat pe margine si sa il intepati cu o furculita pentru a lasa aerul fierbinte sa iasa. Apoi, pregatiti-va pentru ornat (o fi ea placinta cu mere, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa arate bine :) ): singur au ramas cateva bucatele razlete de aluat; modelati-le in forma de mere, ungeti o mica portiune de placinta cu ou batut si lipti-le de ea. Ungeti cu ou si restul de placinta si presarati-o cu zahar brun.

 

Bagati vasul la cuptor pentru 40-50 de minute, pana cand incepe sa se rumeneasca. Lasati-o sa se raceasca si serviti-o calduta, de preferabil cu frisca sau inghetata (eu nu am avut, insa a fost foarte buna si asa).

 

Pe farfurie seamana cu un extraterestru, pentru ca a luat forma vasului, insa datorita fainii, merele sunt foarte legate, ca si cum ati fi folosit gelatina ;)

Pofta buna!

marți, 22 noiembrie 2011

Risotto alb cu sos pesto

Acum ceva timp ma intrebam ce este "risotto"... ulterior am aflat si tot nu m-am incumetat sa incerc sa fac... cred ca parea o chestiune foarte complicata si am asteptat sa mi se faca un pic curaj. Insa, am descoperit de curand ca nu este nici pe departe complicat si ca, in afara de cateva trucuri de baza pe care le voi impartasi aici, trebuie tinut cont de faptul ca cel mai bun mod de a-l consuma este fierbinte, iemdiat dupa ce l-ati preparat. Altfel, va fi un fel de budinca de orez cu gust de risotto (sau cel putin asta am concluzionat eu a doua zi).
Insa, as vrea sa incep cu inceputul. Pentru un risotto alb delicios exista o reteta de baza, care ulterior se "combina" cu diverse alte retete (de exemplu, cea de pesto). Cum la supermarket este o lipsa mare de busuioc, am cumparat sosul pesto gata facut (stiu, este inacceptabil :( ) si am preparat reteta de baza. Asadar...

Ingrediente pentru reteta de baza:
  • 1,1 l bulion de pui
  • 2 linguri ulei de masline
  • o lingurita de unt
  • o ceapa mare
  • 2 catei de usturoi
  • 1/2 telina 
  • 400g orez alb
  • 2 pahare de vin alb sec
  • 70g unt
  • 115g parmezan ras
Alte ingrediente:
  • o mana de seminte de pin
  • cateva linguri de sos pesto, dupa gust

Pentru inceput, pregatiti legumele: ceapa, usturoiul si telina se toaca marunt. Supa trebuie si ea incalzita putin, astfel incat sa fie la temperatura camerei cand o veti adauga la intreaga compozitie. Intr-o tigaie adanca incingeti uleiul de masline si lingurita de unt si caliti legumele la foc mic pana cand se inmoaie (nu trebuie sa devina maronii). 


Dupa 10-15 minute adaugati orezul si amestecati in continuu ca sa nu se lipeasca. Cand il observati ca incepe sa devina transparent (mai precis dupa cateva minute) adaugati vinul si lasati totul sa fiarba pana cand se evapora alcoolul iar orezul absoarbe o mare parte din lichid.


Adaugati apoi putin cate putin supa, pana cand orezul o absoarbe in intregime. Pe parcurs puteti adauga putina sare si putin piper, insa nu foarte mult pentru ca sosul pesto va fi si el sarat. La final, inainte de a adauga un ultim polonic de supa, gustati sa vedeti daca orezul este facut; nu trebuie sa fie foarte moale, pentru ca isi va pierde aspectul placut; cu toate acestea, aveti grija sa nu fie nici crocant, pentru ca la final il veti manca ;)
Daca se termina supa si orezul nu este gata, mai adaugati putina apa fierbinte.
Cert este ca, ceea ce rezulta este un orez cremos, care trebuie sa se topeasca in gura.

Semintele de pin se prajesc putin, fara ulei, intr-o tigaie antiaderenta. Risotto-ul se serveste fierbinte, cu sos pesto si seminte de pin presarate deasupra (si cu parmezan daca doriti ;) ), dupa gust si preferinte.

 

Pofta buna!